Sunt....o ciudata?!?

Conform spuselor lui Silviu ("sotul" bunei mele verisoare Catalina) sunt o ciudata. sigur, dupa cum putem spune ca toti suntem speciali/speciale in felul nostru, la fel putem afirma ca toti suntem ciudati/ciudate in felul nostru. astfel conceptul de "ciudat" este la fel de abstract ca si cel "perfect"...sau "normal".

de ce crede Silviu ca sunt ciudata? pai:

• imi schimb starile de spirit foarte des. ooook...nu asa face orice adolescenta de varsta mea? sau poate ma insel? hey...Silviu...mai gandeste-te putin.
• pentru ca ma simt in largul meu vorbind cu "coae", "frate" si alte apelative de genu'. oare e chiar asa de ciudata chestia (daca m-ar auzi diriga ar face crize..."chestiunea" ar spune ea) asta? tu nu ai ocazia sa iti petreci timpul intr-un oras mare (cum ar fi Bucuresti :D) ca sa vezi cum sunt si alte persoane de-o varsta apropiata cu a mea. Deci asadar si prin urmare (in mod evident glumind) nu ar trebui sa iti exprimi parerea cu atata convingere.
• pentru ca ma uit la anime-uri si la seriale/filme politiste. ooops...cine nu o face? sunt o romantica, ceea ce duce la mine uitandu-ma la animeuri. si am fost si voi fi intotdeauna adepta rezolvarii misterelor. e o pasiune pentru mine.
• pentru ca dorm pana tarziu. oh...i'm sorry to disappoint you. but how the hell am I supposed to wake up early in the morning if I stay up late reading or watching tv? pe ce lume traiesti omule? :))

sunt ciudata. dar nu din motivele expuse mai sus. de fapt as putea spune ca sunt "cuminte". dar ehh...fiecare cu parerile si conceptiile lui/ei. XoXo